Ultimă Oră

Parlamentul britanic se pronunţă azi pe tema Acordului Brexit

2019-01-15 09:08:02 · Ziua Veche
Camera Comunelor se va pronunţă marţi pe tema Acordului Brexit, însă există semnale clare că acordul negociat de Guvernul Theresa May va fi respins de parlamentari, punând sub semnul întrebării […]

Vacanță de vis cu iubitul pentru Mirela, de la Insula Iubirii! Dar ce i-au scris fanii: ”Bravo lui că are…”

2019-01-15 09:05:58 · Cancan
Mirela de la Insula Iubirii este mai fericită ca niciodată alături de actualul ei iubit, Florin Tecar. Asta pentru că bărbatul îi va deveni, cât de curând, și soț. Mirela a avut parte de un weekend de vis cu iubitul. Mirela și Florin au fost la schi, în Moldova, unde s-au simțit de minune. Cei […] The post Vacanță de vis cu iubitul pentru Mirela, de la Insula Iubirii! Dar ce i-au scris fanii: ”Bravo lui că are…” appeared first on Cancan.ro.

Eminescu, geniul care a tradus știința în limba poeziei

2019-01-15 09:00:26 · Cotidianul RO
Dar, poate că acela care l-a definit cel mai bine pe marele nostru poet a fost Patriarhul Daniel care, într-un mesaj pastoral a afirmat... [...] The post Eminescu, geniul care a tradus știința în limba poeziei appeared first on Cotidianul RO.

Poziţia SUA de lider mondial al economiei pusă sub semnul întrebării

2019-01-15 09:00:00 · Bursa
Statele Unite ar putea pierde poziţia de cea mai mare economie a lumii în 2020, în favoarea Chinei, potrivit unei analize a băncii Standard Chartered, relatează MarketWatch.

Crimă pentru locul de parcare în Bihor: o femeie a fost înjunghiată de fiul vecinilor

2019-01-15 08:59:56 · Adevarul
O bihoreancă în vârstă de 48 ani a fost ucisă, iar soţul şi fiul ei au fost răniţi după ce femeia şi-a lăsat maşina parcată pe podeţul vecinilor. Autorul crimei este un tânăr de 19 ani care şi-a înjunghiat victima cu mai multe lovituri de cuţit.

Analişti: Efectele negative ale taxei pe lăcomie asupra românilor care au credite

2019-01-15 08:47:20 · Adevarul
Introducerea de către Guvern a taxei pe lăcomie, adică a taxei pe activele financiare ale băncilor, va avea efecte negative pentru români, consideră analiştii Deloitte. Concret, apariţia taxei va însemna o majorare a dobânzilor creditelor, plus că vor exista mai puţine opţiuni de creditare.

Scrie pe ei, Grup infracțional organizat 

2019-01-15 08:47:17 · Cotidianul RO
Statul român, prin justiția incontrolabilă-fapt unic în lume, s-a transformat în grupuri infracționale organizate. [...] The post Scrie pe ei, Grup infracțional organizat  appeared first on Cotidianul RO.

Protestul minerilor din Gorj continuă. Doi angajaţi de la termocentrala Rovinari au intrat în greva foamei

2019-01-15 08:45:15 · Adevarul
Doi salariaţi de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) au intrat în greva foamei în această dimineaţă în faţa sediului companiei din municipiul Târgu Jiu. Este vorba de Manu Tomescu, lider de sindicat la termocentrala Rovinari şi Nicolae Calotă, lăcătuş mecanic la aceeaşi unitate.

O PERSONALITATE PE ZI: Poetul Mihai Eminescu

2019-01-15 08:38:58 · AGERPRES
Poetul naţional al românilor, Mihai Eminescu, s-a născut la 15 ianuarie 1850, la Botoşani. După înscrierea, în 1860, la Liceul german din Cernăuţi, în 1863 s-a retras ca ''privatist'' (elev particular), nesuportând disciplina şcolară. În 1864 a fost copist la Tribunalul din Botoşani, iar din 1865 a devenit custode al bibliotecii profesorului său, Aron Pumnul. După moartea acestuia, a plecat în Transilvania, la Blaj şi Sibiu, unde şi-a continuat studiile liceale. A ajuns apoi la Bucureşti, urmând trupele de teatru Tardini-Vlădicescu. Devine copist şi sufleur în trupele lui Iorgu Caragiale (1866-1868), Mihail Pascaly (1868), participând la turnee în întreaga ţară, apoi ajunge la Teatrul Naţional din Bucureşti, unde este angajat ca sufleur. În toamna anului 1869 a plecat la Viena, unde până în 1872 a fost ''student extraordinar'' la Facultatea de Filosofie, neavând dreptul să se prezinte la examene din cauza studiilor incomplete. Audiază cursuri de filosofie, drept, economie politică, filologie romanică, ştiinţe (matematică, anatomie, fizică, astronomie etc.). Aici face parte din societatea literar-socială ''România'' şi cea literar-ştiinţifică ''România jună'' şi îl cunoaşte pe Ioan Slavici, pe atunci student la Drept, potrivit "Dicţionarului scriitorilor români" (Editura Albatros, 2002). Primele încercări de poezie ale lui Mihai Eminescu datează din ianuarie 1866, când a debutat cu poezia ''La mormântul lui Aron Pumnul'', pe care a semnat-o M. Eminovici. Închinată memoriei profesorului său, poezia a apărut în broşura scoasă la moartea acestuia (12/24 ianuarie 1866, la Cernăuţi), intitulată ''Lăcrămioarele învăţăceilor gimnăziaşti den Cernăuţi la mormântul prea iubitului lor profesor Arune Pumnul''.   Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO - Teiul lui Eminescu din Parcul Copou, Iaşi, 2018 În acelaşi an a început colaborarea la revista ''Familia'', din Pesta, a lui Iosif Vulcan, care are meritul de a-l fi descoperit pe viitorul mare poet. Adevăratul debut în poezie a avut loc la 25 februarie 1866, la vârsta de 16 ani, în nr. 6/1866 (25 febr.-9 mart.) al revistei, când directorul acesteia i-a publicat prima poezie, ''De-aş avea..'', semnată pentru întâia oară Mihai Eminescu (numele fiind schimbat de I. Vulcan, din Eminovici în Eminescu). Începând cu 1866 şi până în primăvara anului 1883, această primă poezie a fost urmată de încă 18, printre care: ''O călărire în zori'', ''Din străinătate'' ,''La Bucovina'', ''Misterele nopţii'', ''Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie'', ''La Heliade'', ''La o artistă'', ''Amorul unei marmure'', ''Junii corupţi'', ''Pe lângă plopii fără soţ..'', ''Şi dacă...'', ''Din noaptea...''. După apropierea de societatea literară ''Junimea'', în care creaţiile sale sunt primite cu entuziasm, în 1870 începe să colaboreze la revista ieşeană ''Convorbiri literare'', unde publică mai întâi poezia ''Venere şi Madonă'' (15 apr. 1870), poemul ''Epigonii'', povestea ''Făt Frumos din lacrimă''. Continuă în 1871, cu poeziile ''Mortua est'', ''Înger de pază'' şi ''Noaptea''. Stabilit la Iaşi, începe să frecventeze şedinţele junimiştilor, unde îşi citeşte lucrările. Diversitatea, profunzimea şi expresia artistică a liricii eminesciene sunt remarcate de criticul Titu Maiorescu, mentorul spiritual al ''Junimii'', care se va servi de poezia noului poet pentru a argumenta definirea ''direcţiei noi'' în literatura românească, după perioada paşoptistă. Tot în 1871 au mai apărut în revista societăţii poemul ''Egipetul'', nuvela ''Sărmanul Dionis'', poeziile ''Înger şi demon'' şi ''Floare albastră''.   Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO - Vernisajul expoziţiei "Mihai Eminescu, reper al spiritualităţii române", găzduită de Biblioteca Academiei Române, 2018 Intrarea sa în publicistică a avut loc în 1870, tot în ''Familia'', cu articolul ''Repertoriul nostru teatral'', o examinare critică a producţiei româneşti teatrale. Îndemnat de Titu Maiorescu, ministrul Cultelor şi Instrucţiunii Publice pe atunci, să-şi completeze studiile, urmează, între anii 1872-1874, la Universitatea din Berlin, cursuri de filosofie, istorie, limba sanscrită şi mitologie comparată, geografie, etnografie, istoria ştiinţei ş.a., fără a le încheia însă. Reîntors la Iaşi, lucrează ca director al Bibliotecii Centrale (1874), profesor la Institutul Academic şi ca revizor şcolar pentru districtele Iaşi şi Vaslui (1875-1876), perioadă în care l-a cunoscut pe Ion Creangă, cu care a legat o mare prietenie. Tot la Iaşi a cunoscut-o şi pe Veronica Micle, care i-a rămas alături până la sfârşitul vieţii, conform "Dicţionarului scriitorilor români".   Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO - Casa memorială "Mihai Eminescu" de la Ipoteşti Importantă rămâne activitatea jurnalistică a lui Mihai Eminescu. După ce în 1876 a fost redactor-administrativ la ''Curierul de Iaşi'', apoi îşi va schimba statutul în acela de ziarist profesionist. Continuă colaborarea la importante reviste, ajungând la Bucureşti, unde devine, la sfârşitul lui octombrie 1877, redactor la ziarul ''Timpul'', organul de presă al Partidului Conservator. Aici a lucrat, timp de aproape şapte ani, alături de I. Slavici şi de I.L. Caragiale, cu care avea să alcătuiască un trio critic de temut în presa de atunci, prin articolele de atitudine, de analiză a vieţii politice. În 1880 devine redactor-şef al ziarului. În paginile acestuia a publicat peste 300 de articole referitoare la problemele vieţii contemporane. Ca o recunoaştere a activităţii sale publicistice, în 1883 a fost ales membru al Societăţii Presei Române (constituită la 13 febr.), condusă de B.P. Haşdeu. În paralel, a continuat colaborarea la ''Convorbiri literare'', printre poeziile care i-au mai apărut aici numărându-se şi ''Departe sunt de tine'', ''Povestea codrului'', ''Singurătate'', ''Împărat şi proletar'' (1874), ''O rămâi'', ''Revedere'', primele patru ''Scrisori'' (1881), ''Scrisoarea V'' fiind publicată postum (1890), ''Sara pe deal'', ''La steaua'' ş.a. În 1883 apărea, în ''Almanahul Societăţii economice social-literare 'România jună' din Viena'', poemul ''Luceafărul'', reprodus apoi şi în paginile ''Convorbirilor literare''.   Foto: (c) GINA STEFAN / AGERPRES FOTO - Casa cărturarului Aron Pumnul din Cernăuţi, unde a locuit marele Mihai Eminescu O primă culegere din opera poetică eminesciană şi singurul volum de poezii tipărit în timpul vieţii lui M. Eminescu a apărut la 21 decembrie 1883. Volumul ''Poesii'' a fost tipărit de Editura Librăriei, Socecu&Comp - Bucureşti, într-o frumoasă ţinută grafică, cu un portret al poetului şi cu o scurtă prefaţă a lui Titu Maiorescu, cel care a îngrijit această primă ediţie a poeziilor eminesciene. Cartea cuprinde 307 pagini şi este singurul volum de poezii publicat în timpul vieţii marelui poet, alte două ediţii fiind publicate în 1885 şi în 1888. Cartea a fost tipărită în lipsa autorului din ţară, acesta fiind internat într-un sanatoriu în Germania. Volumul cuprinde 61 de poezii, plus trei variante la ''Mai am un singur dor''. Cele 17 poezii inedite, apărute alături de unele din poeziile publicate în revistele ''Convorbiri literare'' şi în ''Familia'', sunt: ''Glossă'', ''Odă'', ''Iubind în taină...'', ''Trecut-au anii...'', ''Veneţia'', ''Se bate miezul nopţii...'', ''Cu mâne zilele-ţi adaugi'', ''Peste vârfuri'', ''Somnoroase păsărele'', ''De-or trece anii...'', ''Lasă-ţi lumea...'', ''Te duci...'', ''Din valurile vremii...'', ''Ce te legeni...'', ''La mijloc de codru...'', ''Mai am un singur dor'', ''Criticilor mei''. În privinţa acurateţei textului, editorul acestei prime culegeri de poezii ale poetului a operat şi ''retuşări'' în texte, observate de-abia la publicarea ediţiei monumentale ''Eminescu'' a lui Perpessicius (1939-1963).   Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO - Manuscrise ale poetului Mihai Eminescu aflate în patrimoniul Bibliotecii Naţionale, expuse în foaierul Ateneului Român, 2015 Mihai Eminescu a publicat şi proză: nuvela fantastică ''Sărmanul Dionis'', povestirea ''Cezara'', schiţa ''La aniversară''. La 28 octombrie 1948, a devenit membru de onoare post-mortem al Academiei Române, în semn de preţuire pentru valoroasa moştenire culturală pe care ne-a lăsat-o. În volumul său ''Eminescu - cultură şi creaţie'', Zoe Dumitrescu-Buşulenga spunea: ''Ca o stea fixă, opera eminesciană luminează acum întregul cer al naţiei dându-i glorioasele ei raze, arătând participarea ei la algoritmurile geniilor universale''.   Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO - Ceas din aur cu 3 capace, marca Breguet, dăruit poetului Mihai Eminescu de către tatal său, Gheorghe Eminovici, şi inelul sigilar din aur al poetului Mihai Eminescu, expuse în Casa Memorială "Vasile Pogor" din municipiul Iaşi, 2014 În ianuarie 2005, aniversarea a 155 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu a coincis cu apariţia, după zeci de ani de încercări şi eforturi, a primului volum al manuscriselor eminesciene, ediţie facsimilată apărută sub egida Academiei Române, volum coordonat de Eugen Simion, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă. La 15 ianuarie 2006 au fost lansate volumele II-VI din această ediţie, iar în 2008, la aniversarea a 158 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, a avut loc lansarea a încă 12 volume din seria manuscriselor facsimilate ale lui Mihai Eminescu, care se adăugau celor şapte apărute din 2005 până la acea dată.   Foto: (c) CRISTIAN LUPASCU / AGERPRES FOTO - Interior din Casa Memorială "Mihai Eminescu", Ipoteşti, judeţul Botoşani, 2014 Mihai Eminescu a murit la 15 iunie 1889. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu, la umbra unui tei. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Liviu Tatu, editor online: Adrian Dădârlat)