Ultimă Oră

Cu ochii pe bostănăria vecinului. Păţania unui proprietar de harbuzerie care s-a trezit fără o parte din recoltă

2019-09-10 17:26:16 · Adevarul
Un bărbat dintr-o localitate brăileană este cercetat pentru furt după ce a dat iama în bostănăria unui vecin, sustrăgându-i o bună parte din recoltă.

Victimele accidentelor cu autor necunoscut nu vor mai plăti cheltuielile medicale

2019-09-10 17:26:04 · Adevarul
Unităţile medicale nu vor mai putea încerca să recupereze cheltuielile medicale de la victimele agresiunilor sau accidentelor cu autor necunoscut, întrucât Legea sănătăţii va cuprinde expres această interdicţie.

A murit Robert Frank, figură legendară a fotografiei

2019-09-10 17:25:23 · AGERPRES
Fotograful american de origine elveţiană Robert Frank, o figură legendară a fotografiei, a decedat luni, la vârsta de 94 de ani, în Canada, a anunţat marţi New York Times, care l-a citat pe proprietarul galeriei sale newyorkeze, Peter MacGill. Robert Frank a cunoscut celebritatea datorită albumului său ''The Americans" ("Les Américains''), lansat în Franţa în 1958 şi în Statele Unite în 1959, o culegere de clişee alb-negru realizate în călătoriile sale prin Statele Unite, un adevărat manifest împotriva tradiţiei care a influenţat profund generaţiile ulterioare, notează AFP. Galeria Pace/MacGill din Manhattan, care îl reprezintă pe fotograf, nu a confirmat imediat decesul acestuia, care a avut loc în Inverness din provincia canadiană Noua Scoţie, potrivit New York Times. Numeroşi fotografi s-au grăbit să îi aducă un omagiu celui care i-a influenţat pe mulţi dintre ei. ''Odihneşte-te în pace, geniu american'', a scris Jerry Saltz, un critic al New York Magazine, câştigător al premiului Pulitzer la categoria ''Critică''. ''El a publicat 'The Americans' în 1958. A schimbat lumea'', a notat acesta. ''The Americans'' s-a înscris pe linia ''Generaţiei beat'', o mişcare literară şi artistică, în care urmarea instinctului prevala asupra fundamentelor tehnicilor caracteristice fotojurnalismului. Albumul a fost considerat deprimant şi subversiv, dezvăluind partea întunecată a visului american: sărăcia, segregarea, inegalitatea şi solitudinea.AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)

Sindicat: 10.000 de bugetari nu şi-au primit salariile

2019-09-10 17:25:20 · Adevarul
Circa 10.000 de angajaţi din ministerele care au aparţinut ALDE nu şi-au primit salariile, deoarece nu a avut cine să semneze statele de plată, în contextul în care nu au fost desemnaţi înlocuitori pentru miniştrii demisionari ai ALDE, a declarat un lider sindical pentru Agerpres.

Copiii din Humosu merg la şcoală în salonul de nunţi şi cumetrii al satului. Motivul pentru care s-a ajuns la asta

2019-09-10 17:23:21 · Adevarul
Clopoţelul a sunat de trei zile pentru cei peste 123.000 de elevi din judeţul Iaşi, mai puţin însă pentru copiii din satul Humosu, comuna Sireţel. Motivul: lucrările de reabilitare a instituţiei de învăţământ din sat au fost abandonate, iar Primăria nu are microbuze suficiente şi funcţionale pentru a-i transporta pe cei 158 de elevi la şcoala din satul veci.

Danemarca: Aeroportul din Aarhus, evacuat după descoperirea unui "obiect suspect"; zborurile, suspendate

2019-09-10 17:22:11 · AGERPRES
Poliţia daneză a evacuat marţi parţial aeroportul din Aarhus din vestul Danemarcei după descoperirea unui "obiect suspect", relatează dpa. "După descoperirea unui obiect suspect am decis, din raţiuni de securitate, să închidem cea mai mare parte a aeroportului din Aarhus şi am evacuat oamenii în timp ce continuăm investigaţiile", a anunţat poliţia pe Twitter. Poliţia a precizat că 140 de persoane au fost evacuate într-o clădire din apropiere, iar un avion cu 70 de pasageri la bord a fost oprit pe pistă. Poliţia a adăugat că zborurile de pe şi spre aeroportul din Aarhus vor fi oprite pentru moment. La faţa locului, au fost chemaţi experţi în dezamorsarea bombelor. Un purtător de cuvânt a declarat canalului danez TV2 că poliţia nu poate estima cât de mult va dura închiderea aeroportului din Aarhus. Conducerea aeroportului nu a comentat situaţia creată. În jur de 40.000 de pasageri au utilizat aeroportul în luna august.AGERPRES/(AS - autor: Florin Ştefan, editor: Sorin Popescu, editor online: Irina Giurgiu)   Sursa foto: Aarhus Airport/facebook.com

DIN CAUZA NERESPECTARII DE CATRE GUVERN A ANGAJAMENTELOR: Sindicatele din industria de apărare anunţă proteste

2019-09-10 17:22:00 · Bursa
Sindicatele din industria de apărare anunţă proteste, miercuri şi joi, în Piaţa Victoriei, din cauza nerespectării de către Guvern a angajamentelor asumate

Învăţământul superior a devenit mai accesibil în ţările OCDE, însă lipseşte în continuare personalul calificat (raport)

2019-09-10 17:20:44 · AGERPRES
Învăţământul superior este mai accesibil datorită creşterii bugetelor publice, însă unele sectoare nu reuşesc în continuare să recruteze personalul calificat de care au nevoie, se arată în raportul anual privind educaţia publicat marţi de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), relatează AFP. Mecanismele de sprijin financiar au contribuit la îmbunătăţirea accesibilităţii la învăţământul terţiar (superior) pentru un număr mai mare de persoane, afirmă OCDE. Astfel, 'în ţările în care taxele de şcolarizare sunt cele mai mari, cel puţin 70% dintre studenţi primesc alocaţii şi împrumuturi pentru studii', se arată în raport. În 2016, ţările membre OCDE au cheltuit în medie 3,5% din PIB pentru învăţământul primar, secundar şi post-secundar non-terţiar (adică în completarea şcolii secundare, precum şcolile pregătitoare). Bugetul public pentru aceste niveluri de învăţământ a crescut cu 18% din 2005. În ceea ce priveşte învăţământul terţiar (adică învăţământul superior), cheltuielile au crescut în medie cu 28%, mai mult decât dublul ritmului de creştere a înscrierii (12%) între 2005 şi 2016 în ţările OCDE. Cu toate acestea, înscrierile şi bugetul total au crescut într-un ritm mai lent din 2010. Conform cifrelor din 2016, cheltuielile per student în învăţământul terţiar sunt de 15.556 de dolari americani, dintre care aproximativ o treime fiind destinaţi pentru cercetare şi dezvoltare. Ponderea absolvenţilor din învăţământul terţiar a crescut semnificativ, de la 35% în rândul tinerilor de 25-34 de ani în 2008 la 44% în 2018. În aproape jumătate din ţările OCDE, peste 40% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 19 şi 20 de ani sunt înscrişi în învăţământul terţiar. Organizaţia afirmă însă că 'rămân provocări', precizând că 'anumite sectoare se luptă în continuare să recruteze personalul calificat de care au nevoie'. Astfel, în 2017, doar 14% dintre absolvenţi au optat pentru inginerie şi construcţii, iar 4% pentru tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii (IT&C). Cu toate acestea, subliniază OCDE, aceste două sectoare sunt cele două domenii de studiu asociate cu cele mai bune oportunităţi pe piaţa muncii. În special, femeile sunt subreprezentate: ele reprezintă în medie mai puţin de 25% dintre noii înscrişi în aceste domenii în ţările OCDE. Punând accentul pe Franţa, Angel Gurria, secretarul general al OCDE, a declarat marţi că ţara are 'multe avantaje competitive'. 'În Franţa, 47% dintre tinerii cu vârste între 25 şi 34 de ani sunt absolvenţi de învăţământ superior, comparativ cu 32% în Germania, de exemplu', a spus el în cadrul unei conferinţe de presă. Cu toate acestea, există încă provocări care trebuie rezolvate, precum 'timpul necesar studenţilor pentru a-şi termina studiile superioare', deoarece doar '4 din 10 studenţi obţin licenţa după termenul de trei ani', sau accesul încă redus la învăţământul superior în cazul tinerilor cei mai defavorizaţi, a menţionat el.AGERPRES/(AS - autor: Mihaela Moise, editor: Codruţ Bălu, editor online: Irina Giurgiu)

Teodor Meleşcanu a fost ales preşedinte al Senatului (fişă biografică)

2019-09-10 17:19:41 · AGERPRES
La 10 septembrie 2019, senatorul ALDE Teodor Meleşcanu a fost ales, în plen, în cel de-al doilea tur de scrutin, preşedintele Senatului cu 73 voturi "pentru", Alina Gorghiu obţinând 59 de voturi. Dintre cei 136 de senatori prezenţi, au votat 134, două voturi fiind anulate. *** Teodor Viorel Meleşcanu s-a născut la 10 martie 1941, în localitatea Brad, judeţul Hunedoara. Este licenţiat al Facultăţii de Drept, Universitatea din Bucureşti (1964). A urmat cursuri postuniversitare de relaţii internaţionale la Universitatea din Bucureşti (1964-1966), precum şi cursuri în cadrul Institutului Internaţional de Înalte Studii Internaţionale din Geneva (1967-1970). În 1973, obţine titlul de doctor în ştiinţe sociale şi politice, specialitatea drept internaţional, al Universităţii din Geneva, potrivit site-urilor www.senat.ro şi www.mae.ro. Diplomat în Ministerul Afacerilor Externe, Direcţia Juridică şi a Tratatelor (1966-1990), subsecretar de stat şi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe (1990-1991), conform site-ului www.mae.ro. A fost ministru de stat, ministru al Afacerilor Externe în Guvernul Nicolae Văcăroiu, în perioada 19 noiembrie 1992-11 decembrie 1996. Profesor universitar la Şcoala Naţională de Ştiinţe politice şi administrative (1990-1991), profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti şi îndrumător de doctorat (1992-2013), profesor universitar la şcoala doctorală a Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (din 2013), conform site-ului www.mae.ro. A fost membru al Comisiei ONU pentru dreptul internaţional (1996-2011) şi preşedinte al Comisiei în 2004. De asemenea, a fost membru al Delegaţiei Parlamentare Române la Adunarea Parlamentară NATO. Membru al Academiei Europene pentru relaţii economice şi culturale, membru al Institutului de Studii Politice din Bucureşti, vicepreşedinte al Asociaţiei de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale (ADIRI) din Bucureşti. Doctor Honoris Causa al Institutului de Studii Diplomatice din Mexico City (1983), al Universităţii de Ştiinţe Umaniste din Chişinău, Republica Moldova (2003) şi al Universităţii "Andrei Şaguna" din Constanţa (2014). Membru al Baroului de Avocaţi, Municipiul Bucureşti (din 2002), conform www.senat.ro. Membru în Consiliul de administraţie al Institutului pentru Libera Iniţiativă, preşedinte al Fundaţiei Umanitare a Mării Negre, vicepreşedinte al Fundaţiei Nicolae Titulescu. A fost ales pe listele PDSR, în noiembrie 1996, ca senator de Prahova, în legislatura 1996-2000. În această perioadă, a deţinut funcţia de preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe şi a fost membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (până în noiembrie 1997), conform site-ului www.senat.ro. A fost senator de Prahova din partea Alianţei Dreptate şi Adevăr (D.A.) (2004-2008). A fost vicepreşedinte în Biroul Permanent al Senatului (până în apr. 2007), membru în Comisia pentru politică externă, în Subcomisia pe problemele românilor din afara graniţelor şi în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (oct. 2005-apr. 2007). În urma remanierii guvernamentale, Teodor Meleşcanu a fost numit în funcţia de ministru al Apărării Naţionale în Guvernul Tăriceanu, funcţie pe care a ocupat-o între 4 aprilie 2007-22 decembrie 2008. În perioada 15 ianuarie-29 februarie 2008, a fost ministru interimar al Justiţiei. În urma alegerilor parlamentare din 30 noiembrie 2008, a obţinut cel de-al treilea mandat de senator, pe listele PNL, în circumscripţia electorală nr. 31 Prahova. A fost vicepreşedinte al Senatului (sept. 2009-febr. 2010, febr.-sept. 2010, sept. 2010-febr. 2011); preşedinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (19 dec. 2009-5 mart. 2012). La 26 februarie 2012, a fost propus de preşedintele Traian Băsescu pentru funcţia de director al Serviciului de Informaţii Externe (SIE), iar la 28 februarie 2012 a fost validat în această funcţie. La 5 martie 2012, şi-a prezentat demisia din funcţia de senator, în urma validării sale în funcţia de director al SIE. Membru PDSR (1996-1997), părăseşte partidul cu ocazia Conferinţei Naţionale de la 21 iunie 1997 şi fondează partidul Alianţa pentru România (ApR), alături de câţiva foşti membri ai PDSR. A fost ales preşedinte al formaţiunii, în decembrie 1997, şi reales, în martie 2001 (până în 2002). A candidat, din partea ApR, la alegerile prezidenţiale din 26 noiembrie 2000, obţinând 1,9% din totalul voturilor. În ianuarie 2002, în urma comasării prin absorbţie a ApR cu PNL, Meleşcanu devine vicepreşedinte al PNL. Este reales ca vicepreşedinte al PNL, funcţie pe care o ocupă până în 2010, conform www.senat.ro. La 27 februarie 2012, Teodor Meleşcanu a anunţat că s-a autosuspendat din calitatea de membru al PNL, iar la 12 martie 2012, Delegaţia Permanentă a PNL a aprobat excluderea sa din partid. La 22 septembrie 2014, şi-a depus demisia de la conducerea SIE, pentru a candida ca independent la alegerile prezidenţiale din 2014. În primul tur al alegerilor prezidenţiale, din 2 noiembrie 2014, a obţinut 1,09% din voturi. La 10 noiembrie 2014, a fost propus în funcţia de ministru de externe, de prim-ministrul Victor Ponta şi, în aceeaşi zi, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire în această funcţie. La 18 noiembrie 2014, Teodor Meleşcanu a demisionat din funcţia de ministru de externe. La 27 noiembrie 2014, a fost numit consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului, pe probleme de securitate şi apărare. În ianuarie 2016, s-a înscris în Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE). La alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016 a fost ales senator, din partea ALDE, în Circumscripţia electorală nr.31 Prahova, fiind validat în funcţie la 21 decembrie 2016. A fost vicelider al Grupului parlamentar al partidului Alianţa Liberalilor şi Democraţilor. Este membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională (din 22 dec. 2016), al Comisiei pentru regulament (din 22 dec. 2016) şi al Comisiei de validare (din 21 dec. 2016) din Senat. A fost preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate, libertăţi civile şi monitorizare a executării hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (22 dec. 2016-4 ian. 2017), conform site-ului www.senat.ro. La 3 ianuarie 2017, a fost propus de ALDE pentru funcţia de ministru al afacerilor externe în guvernul condus de premierul Sorin Grindeanu, guvern care a primit votul de învestitură la 4 ianuarie 2017. La 14 iunie 2017, şi-a înaintat demisia din funcţie, alături de majoritatea membrilor Cabinetului Grindeanu. La 21 iunie 2017, Guvernul Grindeanu a fost demis, prin Moţiune de cenzură. La 28 iunie 2017, Teodor Meleşcanu a fost propus ministru al Afacerilor Externe în guvernul Mihai Tudose, fiind învestit în funcţie la 29 iunie 2017. La 15 ianuarie 2018, Mihai Tudose şi-a înaintat demisia din funcţia de prim-ministru al României, după retragerea sprijinului politic în cadrul Comitetului Executiv Naţional (CExN) al PSD. La 16 ianuarie 2018, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că l-a desemnat premier interimar pe Mihai-Viorel Fifor, ministru al Apărării Naţionale, iar la 17 ianuarie 2018, a desemnat-o pe Viorica Dăncilă, propusă de PSD, pentru funcţia de prim-ministru. Teodor Viorel Meleşcanu a fost propus ministru al Afacerilor Externe în cabinetul Dăncilă la 26 ianuarie 2018, fiind învestit în funcţie la 29 ianuarie 2018. La 15 iulie 2019 şi-a încetat activitatea de ministru al Afacerilor Externe în cabinetul Dăncilă, fiind înlocuit de Ramona Mănescu în urma remanierii guvernamentale. Este autor al unor lucrări precum "Drept internaţional Public" (publicată de Universitatea din Bucureşti, în limba franceză, în 1996 şi 2002), "Pentru o altfel de politică" (Editura Polirom din Iaşi, 2000), "Renaşterea diplomaţiei româneşti" (Editura Dacia din Cluj, 2002), "Manual de analiză a politicii externe" (Editura Polirom din Iaşi 2010, coautor), "Charte des Nations Unies, commentaire article par article" ( Editions Economica, Paris, 2005, coautor), "Riscuri şi pericole la adresa securităţii" (Editura Cavallioti, Bucureşti, 2003), conform www.mae.ro. Este, de asemenea, autor de studii ştiinţifice şi articole pe teme de drept internaţional, securitate şi relaţii internaţionale în general. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu, Cristian Anghelache; editor: Horia Plugaru; editor online: Gabriela Badea)    Citiţi şi:   * Teodor Meleşcanu a fost ales preşedintele Senatului (oficial)